Toate versurile mele sunt din lumină,
Așternute-n grabă, pe o lună plină,
În farmecul de-afară, între stele scânteietoare,
Și în casă unde, o femeie scrie memoriale.
De la o vârstă nu-i mai pasă, ce-i rezistă,
În viața sa de, o femeie pacifistă,
Scrie, cântă, iar supărarea nu-i pe listă,
A făcut legământ, că rămâne destinsă.
La viața asta, fie bună, fie rea,
Nu-i un sentiment de viață grea,
Mergem în cursul râului, ca o apă lină,
Când n-o tulburi, și n-o-ntreți cu a ta vină.
Viața este tot timpul, în desfășurare,
Depinde cum ți-o creezi, și nu la întâmplare,
Fii vesel, și sufletul să-ți fie bun, acum,
Când viața îți surâde, nu te da din al tău drum.
Lasă-te în vântul de acum -
Că știu EU, cum să te îndrum!
Autor Suzi Mirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu