miercuri, 1 martie 2017

PRIMUL GHIOCEL



Primul ghiocel,
Firav clopoţel,
Răsărit-ai chel,
Cât-un degeţel.

Primul ghiocel,
Capul şi-l arată,
În zăpadă mititel,
Şi cu faţa şifonată.

Primul ghiocel,
Alb-e mic de fel,
În pădure-i un pitic,
E floarea majestic.

Primul ghiocel,
Primu firicel,
O floare de zece,
Care se întrece,

De-o fi vremea rece,
Una mică de-oi culege,
E privit, afară-i rege,
S-a grăbit aşa să plece,

Ofilindu-se, s-o trece,
De Martie, la ora zece,
Trei petale desfăcute,
Stau aşa să strănute.

Primul ghiocel,
De zăpadă-acoperit,
Vesel voinicel,
S-a lăsat oferit.

Legătura de mijloc,
De la şnur, la boboc,
Lasă-te purtat pe loc,
Până n-oi mai fi deloc.

Din buchet şi zboară,
O mică petală ...
Floare-n primăvară,
Culeasă cu migală.

Deasă şi măruntă,
O pădure te salută,
Clopoţel din zăpadă,
Peste neaua blândă,

Că-i de modă veche,
Vestitor fără pereche,
Se deschide a-l vedea,
Peste tot în ţara mea.

Lumânare-n soare,
S-a pus, pe cărare,
Prinţ, fără hotare,
A ieşit din crusta tare,

Cu o faţă zâmbitoare,
Într-o zi de sărbătoare,
E-ndrăgit de-o fată care,
L-a primit cu-o sărutare,

Din dragoste, şi-o felicitare!

Suzi Mirea



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu