FRUCTUL INTERZIS

Nu te duce la fructul interzis,

Numai dacă EU, Dumnezeu ţi-am zis,

Şi dacă, ar fi fost, să nu te fi întins,

După mărul, zâmbindu-ţi, ţi-a promis,

Acum n-ai mai fi, cu lacrimi, într-un plâns,

După viaţa cea frumoasă, din paradis!

Ce-i duci dorul şi mă rogi mereu,

Să cobor la tine EU, un Dumnezeu,

O scânteie de lumină, pe inima-i atinsă,

Aşa cum te-am creat, de-o iubire necuprinsă,

În trup şi suflet, să fie veşnic aprinsă!

Autor Suzi Mirea