O SCÂNTEIE DINTR-O LUMINĂ

                           
                           Visătoare sunt mereu,

                           De un albastru şi bleu,

                           Le-aş cuprinde eu mereu,

                           În nuanţe de mult bleu.

                           Mă încântă şi turcoazul,

                           Să vină la mine cu, curajul,

                           Să mă duc pe căi ascunse,

                           Să privesc cum sunt atinse.

                           Să m-avânt în soare, aş vrea,

                           Şi un galben năucitor strălucea,

                           Spre mine cu un surâs venea,

                           Să mă ţină în braţe, ar vrea.

                           Eu mă las dusă pe-un nor,

                           Şi nu mai vreau să cobor,

                           Să fiu la înălţime să zbor,

                           Cu aripi ce îmi cresc de zor.

                           Dulce a ta fiinţă divină,

                           Te înalţi pe cer să vină,

                           O scânteie dintr-o lumină,

                           Să străluceşti, precum o divă.

                           Pe Pământ cobori acum,

                           Lumina să fie în casa, orcui,

                           Cine va vrea să o primească,

                           Din belşug soseşte-n casă.

                           De va vrea să o primească,

                           Orice fiinţă dumnezeiască,

                           Sa o lase, va intra…în casa

                           În care va cere, aşa ceva!

                                             AUTOR  Suzi Mirea