Poezia-n sine, este-o mare muză,
Prin cuvinte-n joacă, se amuză,
Pe un scris se lasă, printr-un mare vers,
Ai îngrijă ce transmiți, din al tău univers.
Ea, revine-n gând, și-apoi plângând,
Se scurge prin glas, iar tremurând!
Dar, - Iubirea unei muze, -
Vine și te iubește, fără scuze!
Te-a cucerit, și-n iubire te-a întrecut,
Să transmiți un vers, mai de demult, -
Pe o mare, într-o apă lină,
Ți-i se oglindește, și în surdină,
Chipul tău, în chip de muză,
Zboară, precum zboară o frunză!
Prin mări, oceane, pe când apele se liniștesc,
Prin recitalul acestui Poem, ce frumos îl definesc,
Într-un vers prin Poezie, eu acum și-l îndrăgesc,
Prin muza mea dragă, Eu mi-l amintesc !!!
Autor Suzi Mirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu